Durerea de umăr poate transforma activitățile zilnice cele mai simple în adevărate provocări. De la ridicarea unei cești de cafea până la îmbrăcarea unui pulover, durerea articulară la nivelul umărului afectează milioane de oameni în întreaga lume. În ultimii ani, infiltrațiile cu acid hialuronic au câștigat recunoaștere ca o opțiune terapeutică promițătoare pentru tratamentul acestor afecțiuni. Dar când sunt cu adevărat eficiente aceste tratamente și ce trebuie să știe pacienții despre ele?

Anatomia durerii la nivelul umărului

Umărul reprezintă una dintre cele mai complexe și mobile articulații din corpul uman. Articulația glenohumerală, principala articulație a umărului, permite o gamă largă de mișcări, dar această mobilitate vine cu prețul unei stabilități reduse comparativ cu alte articulații [1].

Durerea de umăr poate avea multiple cauze, de la traumatisme acute până la procese degenerative cronice. Printre cele mai frecvente afecțiuni se numără:

Artroza glenohumerală

Artroza umărului este o afecțiune degenerativă caracterizată prin uzura progresivă a cartilajului articular. Spre deosebire de artroza genunchiului sau șoldului, artroza umărului este mai puțin frecventă, dar poate fi la fel de debilitantă. Studiile arată că prevalența artrozei glenohumerale crește semnificativ odată cu vârsta, afectând aproximativ 20% din persoanele peste 60 de ani [2].

Sindromul de impingement

Acest sindrom apare când tendoanele mușchilor rotatori ai umărului se inflamează și se comprima în spațiul subacromial. Deși nu este o indicație primară pentru viscosuplimentare, sindromul de impingement poate contribui la dezvoltarea artrozei secundare.

Acidul hialuronic: proprietăți și mecanisme de acțiune

Acidul hialuronic este o substanță naturală prezentă în lichidul sinovial al articulațiilor sănătoase. Această macromoleculă are proprietăți unice de lubrifiere și amortizare, fiind esențială pentru funcționarea normală a articulațiilor [3].

Rolul fiziologic în articulație

În condiții normale, acidul hialuronic conferă lichidului sinovial proprietățile sale viscoelastice. Această substanță acționează ca un lubrifiant la viteze mici de mișcare și ca un amortizor la viteze mari, protejând astfel cartilajul articular de uzura excesivă.

În artroza umărului, concentrația și greutatea moleculară a acidului hialuronic endogen scad semnificativ, ducând la o reducere a capacității de lubrifiere și protecție a articulației [4].

Mecanismele terapeutice ale infiltrațiilor

Infiltrațiile intraarticularе cu acid hialuronic acționează prin multiple mecanisme:

Restaurarea viscoelasticității: Acidul hialuronic exogen restabilește parțial proprietățile reologice ale lichidului sinovial, îmbunătățind lubrifierea articulației.

Efecte antiinflamatoare: Studiile in vitro demonstrează că acidul hialuronic poate modula răspunsul inflamator local, reducând producția de mediatori inflamatori și enzime degradative [5].

Stimularea sintezei de acid hialuronic endogen: Unele cercetări sugerează că infiltrațiile pot stimula sinoviocitele să producă mai mult acid hialuronic propriu.

Indicațiile pentru tratamentul umărului cu acid hialuronic

Criteriile de selecție a pacienților

Nu toți pacienții cu durere de umăr sunt candidați ideali pentru viscosuplimentare. Medicii specialiști evaluează mai mulți factori înainte de a recomanda acest tratament:

Gradul de artroză: Eficacitatea este mai mare în stadiile incipiente și moderate ale artrozei, când cartilajul articular nu este complet distrus [6].

Vârsta pacientului: Deși nu există o limită de vârstă strictă, răspunsul la tratament poate fi mai bun la pacienții mai tineri cu o capacitate de regenerare tisulară mai bună.

Răspunsul la tratamentele conservative: Infiltrațiile cu acid hialuronic sunt de obicei considerate după ce tratamentele conservatoare (fizioterapie, antiinflamatoare) nu au oferit rezultate satisfăcătoare.

Contraindicații și precauții

Există situații în care infiltrațiile intraarticularе nu sunt recomandate:

Infecții active la nivelul articulației sau în apropierea acesteia reprezintă o contraindicație absolută. Artroza severă cu distrucție completă a cartilajului poate avea beneficii limitate de la acest tratament.

Pacienții cu alergii cunoscute la produsele avicole trebuie să fie precauți, deoarece unele preparate de acid hialuronic sunt derivate din creste de cocoș.

Procedura de infiltrație: tehnici și considerații practice

Pregătirea și tehnica de administrare

Infiltrația cu acid hialuronic la nivelul umărului este o procedură medicală care necesită experiență și precizie. Abordarea posterioară este cea mai frecvent utilizată, pacientul fiind poziționat în decubit lateral sau șezând.

Medicul specialist utilizează repere anatomice precise pentru a identifica punctul de inserție a acului. Uneori, pentru a crește precizia, se poate utiliza ghidajul ecografic, mai ales la pacienții cu anatomie dificilă sau modificări artrozice avansate [7].

Tipuri de preparate disponibile

Pe piața farmaceutică există mai multe tipuri de acid hialuronic pentru uz intraarticular:

Preparate cu greutate moleculară mică: Au o durată de acțiune mai scurtă, dar pot pătrunde mai ușor în țesuturile articulare.

Preparate cu greutate moleculară mare: Oferă o durată de acțiune mai lungă și proprietăți viscoelastice superioare.

Eficacitatea clinică și evidențele științifice

Rezultatele studiilor clinice

Cercetările privind eficacitatea infiltrațiilor cu acid hialuronic la nivelul umărului arată rezultate promițătoare, deși mai limitate comparativ cu studiile pentru genunchi. Un studiu randomizat controlat din 2017 a demonstrat o îmbunătățire semnificativă a durerii și funcționalității la pacienții cu artroză glenohumerală tratați cu acid hialuronic comparativ cu grupul placebo [8].

Durata efectului terapeutic variază între 3-6 luni, în funcție de tipul de preparat utilizat și caracteristicile individuale ale pacientului. Unii pacienți raportează ameliorarea simptomelor pentru perioade mai lungi, până la 12 luni.

Comparația cu alte tratamente

Infiltrațiile cu corticosteroizi oferă de obicei o ameliorare mai rapidă a durerii, dar cu o durată mai scurtă de acțiune. Acidul hialuronic are avantajul unui profil de siguranță mai bun pe termen lung și al unor potențiale efecte protectoare asupra cartilajului.

Comparativ cu tratamentele orale (antiinflamatoare nesteroidiene), viscosuplimentarea evită efectele sistemice adverse, fiind o opțiune mai sigură pentru pacienții cu comorbidități gastrice, renale sau cardiovasculare.

Efectele adverse și managementul acestora

Reacții locale comune

Majoritatea efectelor adverse ale infiltrațiilor intraarticularе sunt locale și tranzitorii. Durerea post-infiltrație este cea mai frecventă, afectând aproximativ 20-30% din pacienți și cedând de obicei în 24-48 de ore [9].

Tumefacția articulară poate apărea ocazional, fiind rezultatul unei reacții inflamatoare locale la introducerea substanței exogene. Aplicarea de gheață și repausul articulației sunt de obicei suficiente pentru managementul acestor simptome.

Complicații rare dar serioase

Infecția intraarticulară este cea mai serioasă complicație potențială, cu o incidență extrem de scăzută (sub 0,01%) când procedura este efectuată în condiții de asepsie riguroasă. Simptomele includ durere severă, febră și limitarea marcată a mobilității articulare.

Reacțiile alergice sistemice sunt extrem de rare, dar medicii trebuie să fie pregătiți să le managerieze în cazul apariției.

Optimizarea rezultatelor: factori de succes

Selecția adecvată a pacienților

Succesul tratamentului cu acid hialuronic depinde în mare măsură de selecția corectă a candidaților. Pacienții cu artroză ușoară până la moderată, cu simptome predominant mecanice și cu așteptări realiste au cele mai mari șanse de a beneficia de acest tratament.

Protocoale de tratament

Majoritatea protocoalelor prevăd administrarea a 1-3 infiltrații la intervale de 1-2 săptămâni. Seria de infiltrații poate fi repetată la 6-12 luni, în funcție de răspunsul clinic al pacientului.

Combinarea cu fizioterapia poate îmbunătăți rezultatele, exercițiile de întărire și mobilizare completând efectele benefice ale viscosuplimentării.

Perspective de viitor și inovații

Dezvoltări în domeniul acidului hialuronic

Cercetarea continuă să dezvolte noi formulări de acid hialuronic cu proprietăți îmbunătățite. Preparatele hibride, care combină acidul hialuronic cu alți compuși bioactivi, reprezintă o direcție promițătoare de cercetare.

Nanotehnologia oferă posibilități de dezvoltare a sistemelor de eliberare controlată, care ar putea prelungi durata de acțiune și îmbunătăți eficacitatea tratamentului.

Medicina personalizată

Viitorul tratamentului cu acid hialuronic se îndreaptă către personalizare, cu selecția preparatului și a protocolului de tratament bazată pe caracteristicile individuale ale pacientului, inclusiv markeri biologici și genetici.

Referințe

• [1] Lugo R, Kung P, Ma CB. Shoulder biomechanics. European Journal of Radiology. 2008;68(1):16-24. DOI: 10.1016/j.ejrad.2008.02.051
• [2] Hsu JE, Nacke E, Park MJ, Sennett BJ, Huffman GR. The Radiographic Evaluation of Glenohumeral Arthritis. Journal of Shoulder and Elbow Surgery. 2012;21(11):1534-1540. DOI: 10.1016/j.jse.2012.05.049
• [3] Balazs EA, Denlinger JL. Viscosupplementation: a new concept in the treatment of osteoarthritis. Journal of Rheumatology Supplement. 1993;39:3-9. PMID: 8410881
• [4] Gomis A, Pawlak M, Balazs EA, Schmidt RF, Belmonte C. Effects of different molecular weight elastoviscous hyaluronan solutions on articular nociceptors. Arthritis & Rheumatism. 2004;50(1):314-326. DOI: 10.1002/art.11289
• [5] Moreland LW. Intra-articular hyaluronan (hyaluronic acid) and hylans for the treatment of osteoarthritis: mechanisms of action. Arthritis Research & Therapy. 2003;5(2):54-67. DOI: 10.1186/ar623
• [6] Kwon YW, Eisenberg G, Zuckerman JD. Sodium hyaluronate for the treatment of chronic shoulder pain associated with glenohumeral osteoarthritis. Journal of Bone and Joint Surgery American. 2013;95(23):2139-2146. DOI: 10.2106/JBJS.L.00439
• [7] Silverstein E, Leger R, Shea KP. The use of intra-articular hylan G-F 20 in the treatment of symptomatic osteoarthritis of the shoulder. American Journal of Sports