Scleroza multiplă (SM) afectează aproximativ 2,8 milioane de persoane la nivel mondial, reprezentând una dintre cele mai complexe afecțiuni neurologice ale timpurilor moderne [1]. În centrul acestei boli se află un proces numit demielinizare, prin care sistemul imunitar atacă învelișul protector al fibrelor nervoase, provocând inflamație și deteriorarea funcțiilor neurologice. În ultimii ani, cercetările au evidențiat rolul crucial pe care nutriția și suplimentele alimentare îl pot juca în managementul acestei afecțiuni complexe.

Înțelegerea Procesului de Demielinizare în Scleroza Multiplă

Pentru a aprecia impactul nutriției asupra scleroze multiple, este esențial să înțelegem mecanismul demielinizării. Mielina este o substanță lipidică care învelește axonii neuronilor, funcționând ca o izolație electrică care permite transmiterea rapidă și eficientă a impulsurilor nervoase. În SM, sistemul imunitar identifică eronat mielina ca fiind o substanță străină și o atacă, creând leziuni numite plăci sclerotice [2].

Acest proces inflamator nu doar că deteriorează mielina existentă, dar interferează și cu capacitatea organismului de a produce mielină nouă prin remielinizare. Rezultatul este o transmitere deficitară a semnalelor nervoase, manifestându-se prin simptome diverse: oboseală, probleme de echilibru, tulburări cognitive, slăbiciune musculară și multe altele.

Factorii Nutriționali în Procesul Inflamator

Inflamația cronică reprezintă elementul central al patogenezei SM. Cercetările recente demonstrează că anumite componente alimentare pot modula răspunsul inflamator, influențând atât severitatea atacurilor acute, cât și progresia pe termen lung a bolii. Acizii grași omega-3, de exemplu, au proprietăți anti-inflamatorii puternice și pot contribui la reducerea producției de citokine pro-inflamatorii [3].

Nutriția ca Strategie Complementară în Managementul SM

Deși tratamentele farmacologice rămân pilonul principal în managementul SM, nutriția poate oferi un suport semnificativ prin multiple mecanisme. O dietă echilibrată și suplimentele țintite pot contribui la reducerea inflamației, susținerea funcției imunitare și promovarea proceselor de reparare neurologică.

Dieta Mediteraneană și Beneficiile Sale Neurologice

Studiile observaționale sugerează că dieta mediteraneană poate avea efecte protectoare asupra sistemului nervos central. Această dietă, bogată în fructe, legume, cereale integrale, pește și ulei de măsline, furnizează o gamă largă de antioxidanți și compuși anti-inflamatori. Polifenolii din fructele de pădure, de exemplu, pot traversa bariera hemato-encefalică și pot exercita efecte neuroprotectoare directe [4].

Rolul Vitaminei D în Modularea Imunității

Deficiența de vitamina D este frecvent întâlnită la pacienții cu SM și pare să fie asociată cu un risc crescut de dezvoltare a bolii și cu o progresie mai rapidă. Vitamina D funcționează ca un modulator imunitar, influențând echilibrul între răspunsul pro-inflamator și cel anti-inflamator. Suplimentarea cu vitamina D, sub supraveghere medicală, poate contribui la reducerea frecvenței recăderilor și la încetinirea progresiei dizabilității [5].

Suplimente Alimentare cu Potențial Terapeutic

Cercetarea științifică a identificat mai multe suplimente alimentare care pot oferi beneficii în contextul SM, fie prin efecte anti-inflamatorii, fie prin susținerea proceselor de remielinizare.

Acizii Grași Omega-3: Protecție Neurologică Naturală

Acizii grași omega-3, în special EPA (acidul eicosapentaenoic) și DHA (acidul docosahexaenoic), sunt componente esențiale ale membranelor celulare neuronale și au proprietăți anti-inflamatorii dovedite. Studiile clinice au demonstrat că suplimentarea cu omega-3 poate reduce markerii inflamatori și poate îmbunătăți calitatea vieții la pacienții cu SM [6].

Dozele recomandate variază între 1-3 grame pe zi de EPA și DHA combinat, dar este important ca pacienții să consulte medicul specialist înainte de inițierea suplimentării, mai ales dacă urmează tratamente anticoagulante.

Coenzima Q10 și Funcția Mitocondrială

Coenzima Q10 joacă un rol crucial în producția de energie la nivel celular și are proprietăți antioxidante puternice. În contextul SM, disfuncția mitocondrială contribuie la degenerarea axonală și la simptomele de oboseală. Suplimentarea cu CoQ10 poate susține funcția mitocondrială și poate reduce stresul oxidativ la nivelul sistemului nervos central [7].

Acidul Alfa-Lipoic: Un Antioxidant Versatil

Acidul alfa-lipoic este un antioxidant unic, solubil atât în apă, cât și în lipide, ceea ce îi permite să exercite efecte protectoare în diverse compartimente celulare. Studiile preliminare sugerează că poate încetini atrofia cerebrală și poate îmbunătăți funcția neurologică la pacienții cu SM progresivă secundară [8].

Micronutrienți Esențiali pentru Sănătatea Neurologică

Sistemul nervos are nevoi nutriționale specifice, iar deficiențele de anumite micronutrienți pot agrava simptomele SM sau pot interfere cu procesele de reparare neurologică.

Complexul de Vitamine B și Funcția Neurologică

Vitaminele din complexul B, în special B12, B6 și acidul folic, sunt esențiale pentru sinteza mielinei și pentru menținerea sănătății sistemului nervos. Deficiența de vitamina B12 poate mima sau poate agrava simptomele SM, de aceea monitorizarea și corecția acestor deficiențe sunt cruciale în managementul holistic al bolii.

Magneziul și Relaxarea Musculară

Magneziul participă la peste 300 de reacții enzimatice din organism și joacă un rol important în funcția musculară și nervoasă. Suplimentarea cu magneziu poate ajuta la reducerea spasticității musculare, un simptom frecvent în SM, și poate îmbunătăți calitatea somnului [9].

Considerații Practice pentru Implementarea Strategiilor Nutriționale

Implementarea unei strategii nutriționale în managementul SM necesită o abordare individualizată și o colaborare strânsă între pacient, medic neurolog și nutriționist specializat.

Monitorizarea și Personalizarea Suplimentării

Nu toți pacienții cu SM au aceleași nevoi nutriționale. Factorii care influențează alegerea suplimentelor includ: stadiul bolii, simptomele predominante, tratamentele farmacologice curente, alergiile alimentare și preferințele personale. De aceea, evaluarea nutrițională periodică și ajustarea strategiei sunt esențiale pentru obținerea rezultatelor optime.

Interacțiuni cu Medicamentele

Unele suplimente pot interacționa cu medicamentele imunomodulatoare folosite în tratamentul SM. De exemplu, suplimentele cu proprietăți imunostimulatoare pot teoretic interfera cu eficacitatea tratamentelor imunosupresoare. Din acest motiv, orice modificare a regimului de suplimente trebuie discutată cu echipa medicală.

Referințe

• [1] Multiple Sclerosis International Federation. Atlas of MS 3rd Edition. 2020. https://www.msif.org/about-ms/
• [2] Compston A, Coles A. Multiple sclerosis. The Lancet. 2008;372(9648):1502-1517. DOI: 10.1016/S0140-6736(08)61620-7
• [3] Riccio P, Rossano R. Nutrition facts in multiple sclerosis. ASN Neuro. 2015;7(1):1759091414568185. DOI: 10.1177/1759091414568185
• [4] Katz Sand I. The role of diet in multiple sclerosis: mechanistic connections and current evidence. Current Nutrition Reports. 2018;7(3):150-160. DOI: 10.1007/s13668-018-0236-z
• [5] Ascherio A, Munger KL, Simon KC. Vitamin D and multiple sclerosis. The Lancet Neurology. 2010;9(6):599-612. DOI: 10.1016/S1474-4422(10)70086-7
• [6] Farinotti M, Vacchi L, Simi S, et al. Dietary interventions for multiple sclerosis. Cochrane Database of Systematic Reviews. 2012;12:CD004192. DOI: 10.1002/14651858.CD004192.pub3
• [7] Sanoobar M, Eghtesadi S, Azimi A, et al. Coenzyme Q10 supplementation reduces oxidative stress and increases antioxidant enzyme activity in patients with relapsing-remitting multiple sclerosis. International Journal of Neuroscience. 2013;123(11):776-782. DOI: 10.3109/00207454.2013.801844
• [8] Yadav V, Marracci G, Lovera J, et al. Lipoic acid in multiple sclerosis: a pilot study. Multiple Sclerosis Journal. 2005;11(2):159-165. DOI: 10.1191/1352458505ms1143oa
• [9] Nielsen FH, Johnson LK, Zeng H. Magnesium supplementation improves indicators of low magnesium status and inflammatory stress in adults older than 51 years with poor quality sleep. Magnesium Research. 2010;23(4):158-168. DOI: 10.1684/mrh.2010.0220