În era modernă, când alimentația noastră este adesea dominată de alimente procesate și stiluri de viață accelerate, deficiențele nutriționale devin din ce în ce mai frecvente. Printre micronutrienții esențiali care lipsesc adesea din dieta contemporană se numără zincul și vitamina B6 – două substanțe vitale pentru funcționarea optimă a organismului uman. Lipsa acestora poate genera o cascadă de probleme de sănătate, de la tulburări ale sistemului imunitar până la afectarea dezvoltării cognitive și a sănătății mentale [1].

Zincul: Mineralul esențial pentru sute de procese biologice

Zincul este un mineral trace esențial care participă la peste 300 de reacții enzimatice din organismul uman. Acest micronutrient joacă un rol crucial în sinteza proteinelor, diviziunea celulară, cicatrizarea rănilor și funcționarea sistemului imunitar [2]. Organismul adult conține aproximativ 2-3 grame de zinc, concentrat în principal în mușchi, oase, piele și prostată.

Funcțiile vitale ale zincului în organism

Zincul îndeplinește multiple funcții biologice fundamentale. În primul rând, este esențial pentru sistemul imunitar, participând la dezvoltarea și activarea limfocitelor T și a celulelor natural killer. Deficitul de zinc compromite răspunsul imun atât înnăscut, cât și adaptativ, crescând susceptibilitatea la infecții [3].

În plus, zincul este vital pentru sinteza ADN-ului și ARN-ului, fiind componenta a numeroase enzime implicate în replicarea și transcripția genetică. Acest lucru explică de ce deficiența de zinc afectează în mod deosebit țesuturile cu regenerare rapidă, cum ar fi pielea, părul și mucoasele digestive.

Simptomele deficitului de zinc

Deficiența de zinc se poate manifesta prin diverse semne și simptome, care variază în funcție de severitatea și durata deficitului. Printre cele mai comune manifestări se numără:

Alterări ale sistemului imunitar: infecții respiratorii frecvente, cicatrizare înceată a rănilor, susceptibilitate crescută la infecții bacteriene și virale. Studiile arată că deficiența de zinc poate prelungi durata și severitatea răcelilor comune [4].

Probleme dermatologice: dermatită, eczeme, acnee persistentă, păr fragil și căderea părului. Zincul este esențial pentru menținerea integrității barierei cutanate și pentru procesele de regenerare celulară.

Tulburări ale gustului și mirosului: hipogeusia (diminuarea gustului) și hiposmia (diminuarea mirosului) sunt simptome caracteristice ale deficitului de zinc, deoarece acest mineral este esențial pentru funcționarea receptorilor senzoriali.

Vitamina B6: Coenzima versatilă pentru sănătatea neurologică

Vitamina B6, cunoscută și sub numele de piridoxină, este o vitamină hidrosolubilă care există în trei forme active: piridoxină, piridoxal și piridoxamină. Această vitamină funcționează ca o coenzimat în peste 100 de reacții enzimatice, fiind deosebit de importantă pentru metabolismul aminoacizilor și sinteza neurotransmițătorilor [5].

Rolurile biologice ale vitaminei B6

Vitamina B6 este indispensabilă pentru funcționarea sistemului nervos, participând la sinteza neurotransmițătorilor esențiali precum serotonina, dopamina și acidul gamma-aminobutiric (GABA). Acești neurotransmițători reglează dispoziția, somnul, apetitul și funcțiile cognitive [6].

De asemenea, vitamina B6 joacă un rol crucial în metabolismul homocisteinei, un aminoacid care, în concentrații ridicate, poate crește riscul bolilor cardiovasculare. Deficiența de vitamină B6 poate duce la hiperhomocisteinemie, un factor de risc pentru ateroscleroză și tromboembolism.

Manifestările deficitului de vitamină B6

Deficiența de vitamină B6 poate genera o gamă largă de simptome neurologice și psihiatrice:

Tulburări neurologice: neuropatie periferică, convulsii (în special la copii), confuzie mentală și tulburări de coordonare. Deficiența severă poate duce la encefalopatie și deteriorarea funcțiilor cognitive [7].

Alterări psihice: depresie, anxietate, iritabilitate și tulburări de somn. Aceasta se datorează rolului vital al vitaminei B6 în sinteza neurotransmițătorilor care reglează dispoziția.

Probleme hematologice: anemie sideroblastică, caracterizată prin prezența sideroblastelor în măduva osoasă, datorită interferenței cu sinteza hemului.

Interacțiunea sinergică dintre zinc și vitamina B6

Zincul și vitamina B6 nu funcționează izolat în organism, ci interacționează în multiple căi metabolice. Vitamina B6 facilitează absorbția și utilizarea zincului, în timp ce zincul este necesar pentru activarea unor enzime dependente de vitamina B6 [8].

Această relație sinergică este deosebit de importantă în contextul sănătății mentale. Ambele nutrienți sunt esențiali pentru sinteza și metabolismul neurotransmițătorilor, iar deficiența simultană poate amplifica tulburările neuropsihiatrice.

Impactul asupra sistemului imunitar

Deficiența combinată de zinc și vitamină B6 poate compromite sever funcția imună. Zincul este esențial pentru dezvoltarea și maturarea celulelor imune, iar vitamina B6 participă la sinteza anticorpilor și la proliferarea limfocitelor. Studiile clinice demonstrează că suplimentarea simultană cu ambele nutrienți poate îmbunătăți răspunsul imun la vaccinuri și poate reduce incidența infecțiilor [9].

Factorii de risc pentru deficiențe nutriționale

Anumite categorii de persoane prezintă un risc crescut pentru dezvoltarea deficiențelor de zinc și vitamină B6:

Vârstnici: Procesul de îmbătrânire se asociază cu scăderea absorbției intestinale și cu modificări ale metabolismului nutrienților. În plus, medicamentele utilizate frecvent de vârstnici pot interfere cu absorbția zincului și vitaminei B6.

Vegetarieni și vegani: Zincul din sursele vegetale are o biodisponibilitate redusă datorită prezenței fitaților și fibrelor care inhibă absorbția. De asemenea, vitamina B6 din plantele este mai puțin biodisponibilă comparativ cu cea din sursele animale [10].

Persoanele cu afecțiuni gastrointestinale: Boala Crohn, colita ulcerativă și sindromul de malabsorbție pot compromite absorbția acestor nutrienți esențiali.

Sarcina și alăptarea

Femeile gravide și care alăptează au nevoi crescute de zinc și vitamină B6. Deficiența poate afecta dezvoltarea fetală și poate crește riscul complicațiilor obstetricale. Vitamina B6 este deosebit de importantă în primul trimestru de sarcină, când se formează sistemul nervos fetal [11].

Sursele alimentare și recomandările nutriționale

Pentru prevenirea deficiențelor, este esențială o alimentație echilibrată care să includă surse bogate în zinc și vitamină B6.

Sursele de zinc

Cele mai bogate surse de zinc biodisponibil sunt alimentele de origine animală: carnea roșie, ficatul, fructele de mare (în special stridiile), ouăle și lactatele. Sursele vegetale includ semințele de dovleac, nucile, leguminoasele și cerealele integrale, deși biodisponibilitatea este mai redusă.

Sursele de vitamină B6

Vitamina B6 se găsește în diverse alimente: carnea de pui și curcan, peștele (în special tonul și somonul), cartofii, bananele, avocado, nucile și cerealele fortificate. Procesarea termică poate reduce conținutul de vitamină B6, prin urmare se recomandă consumul de alimente proaspete sau gătite minimal [12].

Diagnosticul și tratamentul deficiențelor

Diagnosticul deficiențelor de zinc și vitamină B6 se bazează pe evaluarea clinică, anamneza alimentară și teste de laborator specifice. Pentru zinc, se utilizează determinarea concentrației serice, deși aceasta nu reflectă întotdeauna rezervele tisulare. Pentru vitamina B6, se măsoară nivelul piridoxal fosfatului în plasmă [13].

Tratamentul constă în suplimentarea orală cu doze terapeutice, sub supravegherea medicului. Este important să se respecte dozele recomandate, deoarece supradozajul poate genera efecte adverse. Zincul în exces poate interfere cu absorbția cuprului și fierului, iar vitamina B6 în doze mari poate cauza neuropatie senzorială.

Monitorizarea și urmărirea

Pacienții cu deficiențe nutriționale necesită monitorizare regulată pentru evaluarea răspunsului la tratament și prevenirea efectelor adverse. Îmbunătățirea simptomelor poate surveni în câteva săptămâni până la câteva luni, în funcție de severitatea deficitului inițial.

Referințe

• [1] Wessels I, Maywald M, Rink L. Zinc as a Gatekeeper of Immune Function. Nutrients. 2017;9(12):1286. DOI: 10.3390/nu9121286
• [2] Roohani N, Hurrell R, Kelishadi R, Schulin R. Zinc and its importance for human health: An integrative review. J Res Med Sci. 2013;18(2):144-157. PMID: 23914218
• [3] Shankar AH, Prasad AS. Zinc and immune function: the biological basis of altered resistance to infection. Am J Clin Nutr. 1998;68(2 Suppl):447S-463S. DOI: 10.1093/ajcn/68.2.447S
• [4] Singh M, Das RR. Zinc for the common cold. Cochrane Database Syst Rev. 2013;(6):CD001364. DOI: 10.1002/14651858.CD001364.pub4
• [5] Ueland PM, McCann A, Midttun Ø, Ulvik A. Inflammation, vitamin B6 and related pathways. Mol Aspects Med. 2017;53:10-27. DOI: 10.1016/j.mam.2016.08.001
• [6] Selhub J, Bagley LC, Miller J, Rosenberg IH. B vitamins, homocysteine, and neurocognitive function in the elderly. Am J Clin Nutr. 2000;71(2):614S-620S. DOI: 10.1093/ajcn/71.2.614s
• [7] Wilson MP, Plecko B, Mills PB, Clayton PT. Disorders affecting vitamin B6 metabolism. J Inherit Metab Dis. 2019;42(4):629-646. DOI: 10.1002/jimd.12060
• [8] Lowe NM, Fekete K, Decsi T. Methods of assessment of zinc status in humans: a systematic review. Am J Clin Nutr. 2009;89(6):2040S-2051S. DOI: 10.3945/ajcn.2009.27230G
• [9] Maggini S, Pierre A, Calder PC. Immune Function and Micronutrient Requirements Change over the Life Course. Nutrients. 2018;10(10):1531. DOI: 10.3390/nu10101531
• [10] Gibson RS, Bailey KB, Gibbs M, Ferguson EL. A review of phytate, iron, zinc, and calcium concentrations in plant-based complementary foods used in low-income countries. Food Nutr Bull. 2010;31(2 Suppl):S134-46. DOI: 10.1177/15648265100312S206
• [11] Koen N, Wyatt GE, Williams JK, et al. Intimate partner violence: associations with low infant birthweight in a South African birth cohort. Metab Brain Dis. 2014;29(2):281-99. DOI: 10.1007/s11011-014-9525-4
• [12] Hellmann H, Mooney S. Vitamin B6: a molecule for human health? Molecules. 2010;15(1):442-59. DOI: 10.3390/molecules15010442
• [13] Institute of Medicine (US) Standing Committee on the Scientific Evaluation of Dietary Reference Intakes. Dietary Reference Intakes for Thiamin, Riboflavin, Niacin, Vitamin B6, Folate, Vitamin B12, Pantothenic Acid, Biotin, and Choline. Washington (DC): National Academies Press (US); 1998.